Sari la conținut

Stiri, sfaturi utile si informatii de calitate!

Calatorii

Excursie la munte: cum te pregătești pentru altitudine și efort

Potecă de munte parcursă într-o excursie la munte cu rucsac

O excursie la munte se desfășoară în siguranță dacă urci treptat, bei apă regulat, te îmbraci în straturi, îți alegi un traseu pe măsura condiției tale și anunți pe cineva unde mergi. Altitudinea și vremea schimbătoare cer mai multă atenție decât un drum prin oraș, dar pregătirea e simplă.

Muntele iartă greu doar în două situații: când îl subestimezi și când nu ai ales în funcție de ce poți. Un traseu marcat, de câteva ore, cu pauze și cu o ieșire din drum posibilă, este mai plăcut decât un maraton început prea târziu. Mai jos găsești ce trebuie verificat înainte de plecare și pe parcurs.

Ce se schimbă în corp când urci?

Pe măsură ce urci, aerul devine mai rarefiat: procentul de oxigen rămâne același, dar presiunea scade, deci cu fiecare respirație primești mai puțin. Corpul compensează prin respirație mai rapidă și inimă mai grăbită. La altitudini mici, cum sunt cele mai multe trasee din Carpați, efectul este redus pentru un om sănătos. La peste două mii de metri, unii oameni încep să simtă dureri de cap, amețeală, greață sau somn agitat.

Acest tablou poartă numele de rău de altitudine. Se instalează mai ușor dacă urci repede, în special dacă dormi sus în prima zi. Aclimatizarea înseamnă să lași corpului timp: urci treptat, nu ridici prea mult altitudinea la care dormi de la o zi la alta și îți permiți o zi mai ușoară.

Cum alegi traseul potrivit?

Gândește-te la trei lucruri: durata, diferența de nivel și dificultatea terenului. Hărțile și panourile de la intrarea în traseu indică de obicei durata orientativă și gradul de dificultate. Dublează timpul dacă mergi cu copii sau cu oameni mai puțin antrenați și adaugă pauze.

  • Pornește devreme, ca să ai lumina zilei pe toată durata drumului.
  • Alege un traseu marcat și informează-te despre starea lui și despre prognoza meteo.
  • Stabilește o oră de întoarcere și respect-o, chiar dacă nu ai ajuns în vârf.
  • Mergi pe poteci cunoscute, marcate, și nu tăia drumul prin pădure.
  • Spune cuiva traseul tău și ora la care te aștepți să te întorci.

Cum te echipezi pentru munte?

Încălțămintea este cel mai important obiect. Alege ghete sau pantofi de trekking cu talpă aderentă, deja purtați, nu noi, ca să eviți bășicile. Șosete din materiale care nu rețin umezeala, de rezervă într-o pungă. Hainele se poartă în straturi: un strat de bază care preia transpirația, unul călduros și unul impermeabil. Temperatura scade cu altitudinea, iar vântul o simte și mai tare.

În rucsac intră apă, gustări, o hartă sau o aplicație descărcată offline, o lanternă frontală, o folie izotermă, o trusă mică de prim ajutor, protecție solară și un telefon încărcat. Dacă ai nevoie de un tratament constant, îl ai la tine, nu la mașină. Idei despre ce să pui în trusă găsești în materialul despre trusa medicală de vacanță.

Ce bei și ce mănânci pe traseu?

La efort, pierzi lichide chiar și atunci când nu transpiri vizibil. Bea câte puțin la fiecare jumătate de oră, nu o dată la sfârșit, și ia cu tine mai multă apă decât crezi că îți trebuie. Gustările pe care le mănânci în mișcare trebuie să fie simple, bogate în energie și ușor de digerat: fructe uscate, banane, nuci, sandvișuri mici. Masa din ajun să fie obișnuită, nu festinul unei seri de vacanță.

Cum te antrenezi dinainte?

Nu trebuie să fii sportiv de performanță, dar ajută dacă ai făcut săptămâni de mers regulat, scări și plimbări lungi. Mișcarea constantă, chiar mică, construiește rezistența mai bine decât un efort sporadic. Sugestii despre cum introduci mișcarea în programul de zi cu zi sunt în materialul mișcare mai ușoară în fiecare săptămână.

Dacă ai boli de inimă, tensiune ridicată, afecțiuni respiratorii, sau dacă ești însărcinată, discută cu medicul înainte de a urca la altitudine. Un control de rutină adaptat vârstei, de felul celui descris în articolul despre check-up-ul medical, e un bun moment de pornire.

Cum recunoști semnele că trebuie să te oprești?

Dureri de cap care nu cedează la pauză și apă, greață, amețeală, oboseală extremă, respirație foarte grea chiar și în repaus sau confuzie sunt semnale să nu urci mai sus. Oprește-te, odihnește-te și, dacă nu te simți mai bine, coboară. Coborârea este cel mai eficient remediu pentru răul de altitudine. Nu lăsa o persoană cu simptome să urce singură.

În caz de accident sau pierdere a drumului, sună la 112. În România, Salvamont intervine în zonele montane, iar semnalul poate lipsi în văi, deci urcă pe o creastă dacă ai nevoie de acoperire. Un fluier și o lanternă ajută la semnalizare.

Întrebări frecvente

De la ce altitudine apare răul de altitudine?

La majoritatea oamenilor apare de la aproximativ două mii cinci sute de metri, dar sensibilitatea diferă. Unii îl simt mai devreme.

Ce faci dacă te prinde ploaia pe traseu?

Pune haina impermeabilă, evită crestele și copacii izolați și întoarce-te dacă vremea se înrăutățește.

Cât de mult ar trebui să beau?

Depinde de efort și de temperatură. Un reper practic este să bei câte puțin, regulat, și să urmărești culoarea urinei: cu cât e mai închisă, cu atât ai nevoie de mai mult lichid.

Articole de păstrat

Stiri, sfaturi utile si informatii de calitate!