Sari la conținut

Stiri, sfaturi utile si informatii de calitate!

Gastronomie si nutritie

Tipuri de grăsimi din alimente: cum le deosebești

Ulei de măsline, nuci și avocado, surse pentru diferite tipuri de grăsimi

Tipurile de grăsimi din alimente se împart, în mare, în saturate, nesaturate (mononesaturate și polinesaturate) și trans. Toate au aceeași valoare energetică pe gram, dar se comportă diferit în organism, iar ghidurile de nutriție recomandă ca grăsimile nesaturate să ocupe cea mai mare parte din aportul total.

Grăsimile au o reputație încărcată. Unii le evită complet, alții le adaugă fără măsură. Adevărul e mai simplu: ai nevoie de ele, pentru că ajută la absorbția vitaminelor A, D, E și K și furnizează acizi grași esențiali, dar contează tipul și cantitatea.

Ce sunt grăsimile saturate și unde le găsești?

Grăsimile saturate sunt de obicei solide la temperatura camerei. Se găsesc în untură, unt, smântână, brânzeturi grase, carne grasă, mezeluri, dar și în uleiul de cocos și cel de palmier. Organizațiile de sănătate recomandă limitarea lor, înlocuind o parte din ele cu grăsimi nesaturate.

Asta nu înseamnă că nu mai poți mânca unt sau brânză. Înseamnă că o masă bazată în fiecare zi pe cârnați, slănină și smântână va avea un profil diferit față de una în care apar și pește, legume, ulei vegetal și nuci.

Cum diferă grăsimile nesaturate?

Mononesaturate sunt prezente în uleiul de măsline, avocado, migdale, alune și fistic. Polinesaturate se găsesc în uleiul de floarea-soarelui, de porumb, în nuci, semințe de in și de dovleac, precum și în peștele gras (somon, macrou, sardine). În această categorie intră acizii grași omega-3 și omega-6, numiți esențiali pentru că organismul nu îi poate produce singur.

Aceste grăsimi sunt lichide la temperatura camerei. Ele sunt considerate, în ghidurile de alimentație, alegeri mai bune pentru majoritatea preparatelor de zi cu zi, în locul grăsimilor solide.

De ce sunt grăsimile trans cele mai nedorite?

Grăsimile trans industriale se formează prin hidrogenarea parțială a uleiurilor și au fost folosite mult timp în margarine dure, prăjituri, biscuiți și alimente prăjite industrial. Organizația Mondială a Sănătății a cerut eliminarea lor din lanțul alimentar, iar în Uniunea Europeană există limite legale pentru conținutul lor.

Pe etichetă le recunoști din mențiunea „uleiuri parțial hidrogenate”. Dacă o vezi în listă, produsul merită pus înapoi pe raft sau comparat cu alternative.

Tip Unde îl găsești Recomandare generală
Saturate unt, brânzeturi grase, carne grasă, ulei de cocos cu moderație
Mononesaturate ulei de măsline, avocado, migdale alegere frecventă
Polinesaturate pește gras, nuci, semințe, ulei de floarea-soarelui alegere frecventă
Trans industriale produse cu uleiuri hidrogenate de evitat

Cum alegi uleiul potrivit pentru gătit?

Uleiurile au un punct de fum, temperatura la care încep să se degradeze și să elibereze compuși nedoriți. Uleiul de măsline extravirgin se potrivește pentru salate și gătit la temperaturi moderate; pentru prăjit la temperaturi înalte, se folosesc uleiuri rafinate, precum cel de floarea-soarelui rafinat. Nu reutiliza uleiul de mai multe ori, mai ales dacă s-a închis la culoare sau a început să fumege.

Păstrează uleiurile în sticle închise, la loc întunecos și răcoros, departe de aragaz. Lumina și căldura le fac să râncezească, iar gustul devine amar sau metalic. Nucile și semințele, bogate în grăsimi polinesaturate, se strică la fel și se păstrează cel mai bine în recipiente închise, la frigider, dacă le ții mai multe săptămâni.

Grăsimile pe care nu le vezi

Multe grăsimi nu se văd cu ochiul liber. Ele se află în biscuiți, napolitane, înghețată, ciocolată, produse de patiserie, pizza congelată, snacksuri și sosuri cremoase. Un covrig de patiserie, de exemplu, are cantități mari de grăsime încorporate în aluat, deși nu pare uleios. Dacă vrei să știi cât conține un produs, uită-te la rândul „grăsimi” din tabel, iar apoi la rândul „din care saturate”.

Pentru produsele nelabelate, cum sunt cele din patiserie sau din restaurant, nu ai cifre. Ajută să alegi mai des preparatele gătite la cuptor, la grătar sau fierte, iar pe cele prăjite sau cu sosuri cremoase să le păstrezi pentru ocazii.

Mituri despre grăsimi

  • „Grăsimile îngrașă mereu”: orice aliment consumat peste nevoile energetice poate duce la creștere în greutate; grăsimile sunt mai bogate în energie pe gram, dar fac și masa mai sățioasă.
  • „Produsele light sunt mai sănătoase”: unele au zahăr sau amidon adăugate pentru gust, deci trebuie verificată eticheta.
  • „Grăsimile vegetale nu au probleme”: uleiul de cocos și cel de palmier sunt vegetale, dar conțin multe grăsimi saturate.

Cum le pui pe masă fără calcule

În practică, ajunge să ții cont de trei lucruri. Mănâncă pește de două ori pe săptămână, dacă îți place. Pune o mână mică de nuci sau semințe într-o gustare sau salată. Folosește ulei vegetal la gătit, în cantități mici, în loc de untură sau unt în fiecare zi.

Adaptările se potrivesc ușor în mesele de zi cu zi, cum sunt cele din alimentația zilnică bazată pe mese simple, iar un loc pentru ulei bun și nuci găsești și în cămara de toamnă.

Dacă ai probleme medicale, precum colesterol crescut, afecțiuni ale ficatului sau ale vezicii biliare, nu schimba singur alimentația pe baza unor reguli generale. Discută cu un medic și, la nevoie, cu un dietetician. Pentru a alege specialistul potrivit, ajută materialul despre cum alegi medicul specialist.

Articole de păstrat

Stiri, sfaturi utile si informatii de calitate!